Comisia Europeana a propus luarea unor măsuri pentru reducerea utilizării pungilor de plastic, argumentînd că acestea se descompun extrem de greu și ramîn în mediul înconjurator sute de ani. Ce se face și ce se poate de făcut în Republica Moldova în acest domeniu – a fost tema unei mese rotunde în jurul căreia au discutat reprezentanți ai ONG-urilor, administrației publice centrale de mediu, antreprenorilor.  

Astăzi, Ministerul Mediului a fost gazda unei mese rotunde „Pungi din plastic – probleme și soluții – o viziune pentru Moldova”,organizată în cadrul proiectului „Moldovas Zukunft Eingetütet” („EcoBag Moldova”) și realizată de DAAD Moldova și EcoVisio. Evenimentul, parteneriatul fiind susținut de Ministerul Mediului cu Asociația Obștească „EcoVisio”, vine să contribuie la promovarea educației ecologice a populației pentru dezvoltarea durabilă. Astfel, EcoVisio, cu intenția de a contribui la facilitarea unui discurs amplu, intens și practic la tema prevenirii deșeurilor, a inițiat un dialog constructiv orientat la  comasarea eforturilor  de identificare a soluțiilor viabile pentru reducerea folosirii punglior din plastic la nivel de consumator individual, la nivel de mediu de afaceri și la nivel de cadru legislativ. 

„În societatea noastră se dorește să existe o politică lucidă, care să promoveze un model european de gestionare a deșeurilor, dinamic pentru prezent și pentru viitor. Pentru implementarea prevederilor Acordului de Asociere la Uniunea Europeană în Republica Moldova și asigurarea unei dezvoltări durabile este nevoie de implicarea pro-activă a tuturor sectoarelor de activitate: sectorul public, sectorul privat și a societatea civilă. Noi, am facut primul pas…”- a menționat Valeria Șvarț-Groger din echipa AO „EcoVisio”.

Într-un interviu acordat la sfîrșitul anului trecut revistei de specialitate „Managementul deșeurilor”, Ministrul Mediului Valentina Țapiș  a menționat că autoritatea centrală de mediu întreprinde pași concreți în vederea soluționării problemelor vis-a-vis de pungile de plastic, deoarece acestea sînt o componentă a deșeurilor de ambalaj și pentru a fi luată decizia referitoare la substituirea pungilor de plastic cu alte tipuri de ambalaj inofensive, ca de exemplu cea de hîrtie sau din material textil, este necesar de ţinut cont de următoarele:

1. Problema pungilor de plastic este o problemă  întegrală a ambalajului şi a deşeurilor de ambalaj;
2. Soluţionarea  parţială a problemei abordate va fi posibilă odată cu realizarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărîrea Guvernului  Nr. 248 din  10.04.2013, și aprobării Legii privind deşeurile şi a Reglementărilor tehnice referitor la ambalaj.

„Pentru moment  focusarea pe problema pungilor din plastic vine să demonstreze principiile și obiectivele strategice generale și specifice, care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova, determinate de Strategia de gestionare a deșeurilor și de Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei în perioada 2013-2027. 
Gestionarea deșeurilor este una din prioritățile majore pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Prevenirea și reducerea generării deşeurilor reprezintă primul pas în ierarhia de gestionare a deşeurilor. În acest cadru conceptual pungile din plastic sunt una dintre cele mai vizibile dar și ușor rezolvabile probleme”- susține Svetlana Bolocan, șef Direcție prevenirea poluării și gesionării deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului. 

Viceministrul Mediului Dorin Dușciac a informat audiența că anual, fiecare cetățean al Uniunii Europene  folosește, în mediu, 198 de pungi de plastic, ceea ce înseamnă un total de 100 de miliarde de pungi. Majoritatea acestora sînt pungi subțiri pentru cumpărături și aruncate la gunoi,  provocînd pagube de mediu enorme.
Propunerea UE este adresată statelor membre să adopte măsuri pentru reducerea folosirii pungilor de plastic, în special a celor subțiri, respectiv de 0,05 milimetri grosime, Comisia susținînd că acestea sînt cel mai puțin refolosite în comparație cu pungile de plastic mai groase și mai rezistente. 
Măsurile luate de țările din UE ar putea însemna taxarea suplimentară pentru cei care aleg sa îsi transporte cumparaturile în pungi de plastic sau chiar interzicerea acestora. În contextul interzicerii utilizării pungilor de plastic, decizia UE este binevenită deoarece se va reduce considerabil impactul negativ asupra mediului.

Măsurile pentru acest fel de ambalaj:
· Promovarea simplelor campanii de constientizare a consumatorilor asupra efectelor negative ale pungilor de plastic  şi mizarea  pe crearea unei concurenţe în acest domeniu, în sensul că, probabil, vor apărea retaileri care vor prefera să renunţe la ambalajele nedegradabile în favoarea pungilor fie din plastic biodegradabil, fie din hârtie, fie din stofă; 
· Dotarea centrelor comercilale cu «case verzi» care va îndemna  cumpărătorii să renunţe la pungile gratuite.  Clienţilor li se propun alte tipuri de sacoşe, fie din plastic, fie din textile, pe care le pot cumpăra şi reutiliza, prima etapă fiind reducerea numărului de pungi gratuite, apoi treptat eliminarea completă a acestora. 
· Unii producători au renunţat complet la pungele de plastic optînd pentru cele biodegradabile. Spre exemlu L’Occitaine, marcă franceză de produse de îngrijire personală prezentă în farmacie, utilizează pungi gratuite din hîrtie fabricată din resturi de mere.
· Taxarea pungilor din plastic- o masura cu rezultate bune într-un timp foarte scurt – de exemplu cazul Irlandei   (prima tară care a întrodus suprataxarea) în 2002 a condus la o scadere a consumului de pungi cu 90% pe an, de la 1,2 miliarde pungi la 230 milioane pe an. A fost colectată  o sumă de 9,6 milioane $ în primul an, care a fost directionată către un fond de mediu, chiar dacă scopul a fost de a schimba anumite obiceiuri și nu de a colecta bani. Demersul a fost avantajos și pentru producători și distribuitori, care nu au mai oferit gratuit pungi de plasitic, însă chiar și mai mult au și vandut pungi refolosibile. Aproximativ 18,000,000 litri de petrol nu au mai fost consumaţi ca urmare a reducerii productiei de pungi. 
· Unele sume încasate din vînzarea pungilor pot fi transferate la la Fondul Ecologic National,  bani orientați la retehnologizarea agenților economici producători de pungi din plastic pentru a facilita producerea pungilor biodegradabile.· O alta măsura ar fi realizarea unui Acord între Asociatia Producătorior, Ministerul Economiei și Ministerul Mediuluide stabilire a alternativelor pungii de plastic.
O dare de seamă mai amănunțită despre eveniment pe www.ecovisio.org.

E BINE DE ȘTIUT: Efectele negative ale pungilor de plastic:
· degradarea unei pungi de plastic – între 100 si 400 de ani;
 . în timpul arderii pungile de plastic emit gaze toxice;
· din punct de vedere al protectiei mediului, pungile de plastic – reprezinta o sursă importantă de gunoi pentru comunități;
· reprezintă pericol pentru viata acvatică! Diferite specii de pește suferă din cauza înghitirii lor sau a blocării între acestea;
· c pot sufoca sau întrerupe digestia animalelor care le consumă;
·  ucid în fiecare an cel putin 100 000 de pasari, balene, pescaruși și broaște țestoase;
·  formează „bălţi” în care se pot dezvolta microrganisme periculoase, incluisiv insecte ce pot transmite malaria;
·  blocheză canalizarea oraşelor;
· producerea pungilor de plastic utilizează circa 37 000 tone de polimeri de plastic ce provin din resurse non-regenerabile;
· desi pungile de plastic pot fi reciclate doar o mică parte sunt colectate si reprocesate;
· o pungă de plastic este folosita de cumparator circa 20 de minute – comparativ cu alte ambalaje care au o durată de viața de saptămîni, luni sau chiar ani;
·  în R.Moldova la ora actuală pungile de plastic sînt aruncate cu deșeurile menajere și transportate la gunoiști, deseori stau aruncate pe stradă sau în parcuri, plutesc pe cursurile de rîu; 

Solutii la punga de plastic  în lume:
La nivel european exista 4 potențiale măsuri de descurajare a folosirii acestor tipuri de ambalaje:
· promovarea simplelor campanii de conștientizare a consumatorilor asupra efectelor negative a pungilor de plastic asupra mediului înconjurator – din pacate aceste campanii inregistrează rezultate modeste în ceea ce priveste renunțarea consumatorilor la astfel de ambalaje;
· suprataxarea pungilor de plastic – este o masură cu rezultate bune într-un timp cît mai scurt;
· interzicerea definitiva a pungilor de plastic;

Problemele alternativelor pungii de plastic 
Problema 1: Energia și resursele naturale 
Se consumă de patru ori mai muta energie pentru producerea pungilor de hartie decat a celor din plastic.ENERGIE NECESARA PENTRU A PRODUCE PUNGI (BTUs) – Pungi de plastic: 594 BTUs;Pungi de hartie: 2511 BTUs. 
Desigur, majoritatea hartiei este produsa din arbori, de aceea impactul asupra asestora este enrorm. Padurile, cele care absorb gazele cu efect de seră, vor fi taiate, ca ulterior, pentru a se produce pungi se vor produce alte gaze cu efect de seră…
Problema 2: Poluarea 
Solutiile chimice necesare pentru producerea pungilor de hartie determină o poluare semnificativă atît a aerului cît si a apei. Producția de saci de hartie determina cu 70% mai multa poluare a aerului si de 50 de ori mai multă poluare a apei decat producția de saci de plastic. 
Problema 3: Reciclarea 
Recilarea hartiei consuma cu 91% mai multa energie decat cea a plasticului.
Problema 4: Degradarea 
Procesul de degradare al hîrtiei nu este substanțial mai rapid decît cel al plasticului, mai ales în groapa de gunoi în lipsa apei, luminii și oxigenului, elemente necesare ale procesului de degradare. 

ALTERNATIVE la pungile de plastic (dar și la cele de hartie)

Dupa cum am vazut, alternativa la pungile de plastic nu sînt cele de hartie, în acest context, trebuie identificate alte soluții cum ar fi pungile/plasele/gențile etc. refolosibile din material textil – acestea prezintă avantajul deosebit că o dată cumparate, vor putea fi folosite de foarte multe ori, deci produc o economie semnificativa, iar timpul de degradare este semnificativ mai mic decat la plastic. Dezavantajul este ca aceste plase vor trebui sa fie curățate/spălate pentru a fi refolosite. 

Alta solutie o reprezinta pungile de plastic biodegradabil, care conţin aditivi biodegradabili sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi făina de porumb, cînepa organică, etc. 
Ciclul de producere a unei pungi de plastic durează cîteva secunde, însă descompunerea aceleiaşi pungi durează 400 de ani. Împotriva pungilor de plastic este și faptul ca din ele în alimente se degajă substantele toxice. Unele organizații pentru protecția consumatorului propun înscripționarea pungilor, sticlelor și cutiilor de plastic cu o serie de noi coduri, care atenționează clienții despre compoziția ambalajului.Astfel, se vor transmite printr-o singură imagine informatii despre gradul de toxicitate al materialului plastic și posibilele efecte dăunatoare asupra alimentelor.  Punga din plastic biodegradabilă se descompune în numai câteva luni. O astfel de pungă ecologică, ce costă doar cu 5% mai mult fata de o pungă din plastic nebiodegradabil, este un polimer al acidului polilactic, care este metabolizat de bacteriile din sol, si de aceea se consideră ca nu poluează mediul înconjurator.

În concluzie: oamenii ar trebui să se uite de două ori înainte de a cumpara un produs ambalat în plastic sau o pungă confectionată din același material.