Monitorizarea reformei de descentralizare şi a impactului asupra populaţiei a fost subiectul unui atelier de lucru desfăşurat recent cu participarea reprezentanţilor administraţiei publice centrale şi locale, mediului academic, societăţii civile, partenerilor de dezvoltare, precum şi responsabililor din cadrul Biroului Naţional de Statistică. Evenimentul a fost organizat de Cancelaria de Stat cu sprijinul Programului „Consolidarea Sistemului Naţional Statistic” şi Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI).
Participanţii la atelier au analizat rezultatele evaluării surselor de date statistice disponibile în Moldova, au definitivat setul de indicatori de monitorizare a procesului de descentralizare şi a impactului implementării strategiei de descentralizare asupra grupurilor vulnerabile ale populaţiei.
Reiterăm, că pentru a îmbunătăţi disponibilitatea şi calitatea informaţiei statistice, în acest an, a fost elaborat setul /matricea de indicatori de monitorizare a descentralizării. Matricea, elaborată de Cancelaria de Stat cu sprijinul Programului „Consolidarea Sistemului Naţional Statistic” şi PCDLI, a fost structurată în patru domenii majore, în conformitate cu obiectivele descentralizării: descentralizare fiscală şi financiară, descentralizare politică, administrativă şi descentralizarea serviciilor.
Potrivit Victoriei Cujba, şeful Direcţiei politici de descentralizare din cadrul Cancelariei de Stat, Republica Moldova nu dispune încă de suficiente date statistice dezagregate la nivel local pentru a monitoriza impactul reformei de descentralizare asupra populaţiei, în special, asupra grupurilor vulnerabile. „Setul de indicatori elaborat în rezultatul unui proces consultativ amplu şi dezbătut în cadrul atelierului de astăzi va fi recomandat pentru a monitoriza atât procesul de descentralizare, cât şi dimensiunile de vulnerabilitate. Acest lucru ne va ajuta să determinăm clar şi precis care este impactul descentralizării la nivel central şi sectorial şi, în caz de necesitate, să aducem corectările necesare. Astfel vom putea asigura întregii populaţii, inclusiv grupurilor vulnerabile, beneficii egale de pe urma descentralizării”.
Dimensiunile de vulnerabilitate care se află în centrul atenţiei Guvernului şi care sunt reflectate în lista de indicatori statistici sunt: venituri/sărăcia; vârsta; abilitatea/dizabilitatea; religia; mediul rural; aspectele de gen şi identitatea de gen, ocupaţia etc. Indicatorii propuşi stabilesc abordări pentru a spori gradul de conştientizare a vulnerabilităţii şi a măsurilor care pot reduce excluziunea socială.
Grupul de experţi care au lucrat la elaborarea acestui set de indicatori au prezentat un şir de recomandări pentru a îmbunătăţi disponibilitatea şi calitatea datelor statistice, pentru că astfel să fie elaborate politici eficiente şi să fie implementate activităţi necesare pentru bunăstarea populaţiei.
