IDIS „Viitorul” a prezentat marţi, 5 martie, trei studii cu referire la administraţia publică locală. Publicaţiile au fost realizate în cadrul proiectului „Consolidarea autonomiei locale prin creşterea profesionalismului noilor aleşi locali în Republica Moldova II” implementat de IDIS „Viitorul” cu suportul financiar al Fundaţiei Hanns Seidel.
La deschiderea evenimentului, Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS „Viitorul”, a explicat importanţa studiilor, menţionând că „acestea evidenţiază problemele cu care se confruntă administraţia publică locală (APL) şi propun soluţii, inclusiv pentru administraţia publică centrală (APC). În acest sens, unul din instrumentele moderne propuse este Analiza Impactului de Reglementare a Proiectului de Acte Normative (AIR). Este un instrument utl APL, mai puţin cunoscut”, a explicat Liubomir Chiriac.
Prin „Ghidul alesului local”, Victor Mocanu îşi propune familiarizarea autorităţilor publice, cât şi a potenţialilor parteneri privaţi asupra unor probleme elementare privind organizarea şi realizarea cu succes a parteneriatelor public-private (PPP) în diferite domenii economice şi sociale. Autorul prezintă reglementarea juridică a PPP, forme şi modalităţi de realizare, avantajele şi riscurile PPP.
„Avantajele principale pe care le presupune parteneriatul public-privat constau în distribuirea realizării unei investiţii, a riscurilor asociate şi parţial de lipsa resurselor în sectorul public destinate investiţiilor. Astfel, partenerul privat îşi asumă anumite cheltuieli care altfel ar fi fost sustrase din bugetul public„, explică Victor Mocanu. Expertul mai spune că în perioada 2008-2009, au fost elaborate circa 20 de proiecte de PPP, dintre care nu toate au fost implementate. Cele mai multe PPP au fost realizate în domeniul sănătăţii publice. Totodată, se observă o extindere a PPP în sectoarele asistenţei social şi educaţiei; managementului financiar; protecţiei mediului; domeniului imobiliar şi dezvoltării economice; infrastructurii şi utilităţii publice, etc.
Printre avantaje autorul menţionează următoarele aspecte: optimizarea calităţii serviciilor publice, prin obligarea partenerilor privaţi de a veni cu soluţii noi la preţuri scăzute; degrevarea bugetelor publice de unele cheltuieli induse de asigurarea unor servicii, prin transferul acestora către zona privată, unde există soluţii inovatoare; compensarea lipsei de strategie şi inovaţie specifică sectorului public; crearea unor oportunităţi de afaceri pentru sectorul privat, mai ales în perioada de criză economică.
„Noile reglementări ale procesului bugetar pentru APL”, de Ion Creangă şi Irina Găluşcă, abordează una din iniţiativele legislative ale Guvernului, care se referă la reformarea sistemului finanţelor publice şi a disciplinei bugetar-fiscale în cadrul administraţiei publice. Autorii recomandă crearea unui cadru juridic eficient care să reglementeze relaţiile interbugetare ce ar permite desfăşurarea acestora în condiţii de transparenţă şi obiectivitate. Totodată, este necesară promovarea trecerii treptate la relaţii interbugetare directe şi stabile între bugetul de stat şi bugetele unităţilor teritorial administrative de nivelul I.
„La etapa actuală, nu există mecanisme viabile care ar permite extinderea bazei fiscale a unităţilor administrativ teritoriale. Aceste aspecte contribuie indirect la situaţia când, primarii şi consilierii locali, pentru a obţine sprijinul financiar necesar, manifestă o loialitate fără rezervă în raport cu superiorii politici de la guvernare, iar acest proces subminează puternic actul de guvernare la nivel local, consideră autorii. Astfel, persistă necesitatea de revizuire a concepţiei bugetelor locale în vederea transformării acestora în bugete independente ale autorităţilor locale la ambele nivele, încât acestea să aibă venituri proprii, fiind împuternicite să-şi modifice bugetele în limitele legii„, a menţionat Irina Găluşcă.
Cel de-al treilea studiu scris şi prezentat de Ion Creangă şi Lilia Bordei, explică „Analiza impactului de Reglementare a proiectelor de acte normative”.
Autorii consideră că în prezent, din diverse motive, calitatea documentelor de politici publice şi a actelor normative nu este adecvată, ceea ce transformă întregul proces decizional într-un cerc vicios, în care politicile publice neeficiente generează alte politici publice la fel de prost formulate şi direcţionate. În acest context, este necesară implicarea societăţii civile, informarea publicului prin furnizarea de date clare şi corecte şi colectarea opiniilor societăţii.
„Astfel, Analiza impactului de reglementare a proiectelor de acte normative (AIR) este un instrument modern de monitorizare şi evaluare a politicilor. În urma adoptării unei legi, AIR poate contribui la revizuirea de către Guvern a eficienţei propriilor intervenţii; solicitarea de îmbunătăţire a mediului de afaceri în situaţia în care legislaţia se dovedeşte mai împovărătoare decât se anticipase„, a argumentat Lilia Bordei.
