Recent, la Cahul a fost dezbătut subiectul cooperării intercomunitare, care ţinteşte dezvoltarea regională durabilă. La reuniune au fost invitaţi reprezentanţi APL de nivel I şi II din raioanele Cahul, Cantemir şi Leova, consilieri raionali, reprezentanţi ai Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ),  reprezentanţi CALM şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Aceştia au fost adunaţi la aceeaşi masă de discuţie la iniţiativa Centrului CONTACT-Cahul, care implementează proiectul „De la dezvoltarea locală – la dezvoltarea regională a Republicii Moldova”. În cadrul grupului de discuţii, participanţii s-au pronunţat pe marginea rolului cooperării intercomunitare pentru dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Sud. La final, ei au întocmit o listă de obiective care ar ajuta pe toţi actorii implicaţi în promovarea procesului de colaborare intercomunală să se orienteze spre rezultate palpabile.

Colaborarea intercomunitară pe înţelesul tuturor

Cooperarea între comunităţile aceluiaşi raion, îndeosebi între unele sate învecinate, asigură în primul rând o rată mai mare de accesare a investiţiilor şi a proiectelor din exterior. Acesta este argumentul primordial care ar trebui să-i motiveze pe primarii localităţilor din raioanele vizate să-şi dea mâna în colaborări intercomunale.

Acest gen de parteneriate reprezintă în prezent o condiţie pentru lansarea proiectelor regionale. Un exemplu concret îl constituie experienţa raionului Cahul în domeniul alimentării cu apă, traseul de alimentare cu apă Cahul – Crihana Veche – Manta reprezentând o practică de succes ce subliniază importanţa colaborărilor între localităţi. Acelaşi concept poate fi aplicat diferitelor domenii, cum ar fi proiecte de colaborare în sfera gestionării deşeurilor solide sau de dezvoltare a infrastructurii prin construirea unor sectoare de drum, canalizare, turism, educaţie, cultură etc. Astfel de parteneriate tind să răspundă în mod cât mai organizat şi mai calitativ nevoilor utilizatorilor serviciului pentru care se pune la punct colaborarea, iar localităţile implicate obţin beneficii reciproce.

Probleme existente la capitolul colaborări intercomunale

În cadrul discuţiilor, s-a constatat că marea problemă ce stă în calea unor astfel de colaborări o constituie fragmentarea administrativă, prezentă la nivel naţional, şi lipsa unei mentalităţi care să acceseze acest tipar de colaborare fără suspiciuni şi rezerve. Pe lângă acestea, nici cadrul legal existent nu are prevederi concrete pentru cooperările intercomunitare/intermunicipale.

Silvia Strelciuc, director executiv al Centrului CONTACT-Cahul şi moderator al discuţiilor, a opinat: „Îmi permit să declar că în Republica Moldova abordarea subiectului colaborării intercomunitare este mai mult declarativă şi bazată pe teorie. Am participat la multe evenimente de acest fel. Deşi se discută lucruri bune, rămânem doar la nivelul discuţiilor, mai mult nu se face nimic. Chiar dacă punem ştampile pe contracte, deseori nu ştim ce înseamnă aceasta şi ce avantaje presupun pentru localităţile noastre”. 

Ion Beschieru, expert în cadrul CALM, explică: „Analizând situaţia ţării noastre, am constatat că suntem un stat total nepregătit din punct de vedere legislativ şi nici experienţă la acest capitol nu avem. Dar, deşi avem foarte mult de lucru în această direcţie, nu trebuie să aşteptăm iniţiative doar de la nivel central, să începem de aici, de la nivel local”.

În cadrul forumului de idei s-a ajuns la concluzia că necesitatea ajustării cadrului legislativ se va evidenţia doar atunci când intensitatea cooperărilor intercomunale va creşte. Participanţii la discuţii au fost informaţi asupra modelelor de cooperare aplicabile în condiţiile actualei legislaţii a Republicii Moldova.

Secretul unor colaborări reuşite între comunităţi

„Oamenii din localităţile noastre reprezintă cheia colaborărilor intercomunitare, însă oamenii aceştia au nevoie de argumente solide şi trebuie convinşi de utilitatea unei astfel de colaborări cu alte localităţi din zonă”, susţine Tatiana Pinti, primăriţa localităţii Lebedenco, raionul Cahul.

„Dacă nu există voinţă politică, nu va exista nici cooperare intercomunitară”, a opinat Nicolae Dandiş, directorul Centrului „Pro-Europa” Cahul.

Petru Burlacu, primarul oraşului Cahul, a completat: „În cazul nostru, interesul cetăţenilor de a avea un serviciu de apă şi canalizare şi interesul APL de a se dezvolta au coincis şi astfel a rezultat o colaborare frumoasă între o întreprindere municipală şi mai multe localităţi din preajma oraşului”.

Rodica Cucereanu, primăriţa localităţii Crihana Veche, a povestit celor prezenţi despre experienţa localităţii pe care o conduce, susţinând că a contat foarte mult schimbul de experienţă cu localitatea Satul Mare, România. Aici, s-a convins de lucrurile bune care pot rezulta dintr-o colaborare de acest gen în acea vreme, neştiind că este, de fapt, vorba de cooperare intercomunală. Iar apoi a urmat etapa de implementare a proiectului comun de aprovizionare cu apă a localităţilor Manta – Paşcani – Crihana Veche – Cahul.

Procesele de cooperare trebuie supravegheate şi îndrumate

Consiliul Raional Cahul este instituţia căreia i se solicită să sprijine în continuare şi să promoveze cooperările intercomunitare, CRC având deja conturată o experienţă pozitivă în această direcţie. În afara finanţărilor, în cadrul discuţiilor a fost propusă înfiinţarea unei comisii de expertizare pe lângă CRC. Aceasta ar urma să examineze proiectele realizate de proiectanţi, deoarece în multe cazuri au fost sesizate greşeli în proiectare, care au trecut neobservate şi au determinat unele localităţi să piardă finanţări pentru problemele pe care le au.

Primarilor tentaţi de ideea încheierii unor astfel de colaborări li s-a recomandat să nu se avânte în proiecte utopice, ci să ţină cont de specificul localităţilor şi de poziţia localnicilor faţă de posibilele colaborări sau dacă îşi vor putea permite achitarea serviciilor pentru care încheie colaborările. Având în vedere că au existat şi experienţe negative legate de cooperarea intercomunală, în acest context, Pavel Pănuş, expert GIZ, a declarat: „Să nu uităm că procesul de dezvoltare a dezvoltării regionale este unul nou, iar procesele de cooperare nu sunt simple şi în cadrul lor apar probleme. Dar, cu toate acestea, nu trebuie să ne oprim aici, iar satul trebuie să treacă o etapă de maturizare sanitară”.

Evenimentul a fost realizat de Centrul Regional Contact-Cahul în colaborare cu CRC, ADR Sud, GIZ şi CALM.