Funcţionarii administraţiei publice centrale, experţi independenţi și reprezentanţi ai mediului de afaceri s-au reunit, la începutul săptămînii curente, în cadrul unei mese rotunde pentru a discuta problemele Propunerii de Politică Publică: Dezvoltare Urbană Echilibrată.
PPP nominalizată a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în anul 2012 și are drept scop dezvoltarea echilibrată a orașelor țării, prin studierea experienţei altor state, precum Letonia, Estonia, Slovenia, România, etc. Ulterior, documentul a fost înaintat Cancelariei de Stat şi urmează să parcurgă procedura de aprobare a Comitetului Interministerial de Planificare Strategică.
Pentru elaborarea PPP, reprezentanţii MDRC au efectuat o analiză, în baza a 7 indicatori economici și au identificat şase oraşe care ar putea deveni în continuare forța motrice pentru dezvoltarea economică urbană. Astfel, drept oraşe cu potenţial sporit de dezvoltare au fost considerate localitățile Cahul, Comrat, Soroca, Ungheni, Orhei şi Edineţ. Aceste orașe vor avea misiunea de a servi drept poli de creştere, stimulînd activitatea economică în localităţile din împrejurimi.
În acest context, participanții la masa rotundă au comunicat că pentru a putea dezvolta aceste localităţi, este nevoie de o cooperare între diferite ministere şi autorităţile publice centrale, Agenţiile de Dezvoltare şi Autorităţile Publice Locale.
Totodată, aceștia au menționat rolul determinant al oraşelor în asigurarea dezvoltării societăţii, economiei naţionale şi regionale, prin corelarea gradului de dezvoltare a unei societăţi şi nivelul său de urbanizare şi calitatea managementului urban.
Veaceslav Guţuţui, viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a afirmat, în cadrul evenimentului că după declararea independenţei, concomitent cu falimentarea sau reorganizarea întreprinderilor mari, oraşele au rămas fără o structură de suport, fapt ce a rezultat stagnarea dezvoltării urbane. De asemenea, oficialul a specificat că în Republica Moldova sunt două orașe mari: Chişinău şi Bălţi, dezvoltare cărora este în stagnare comparativ cu orașele Iaşi, Constanţa, Odesa, etc.
Printre principalele probleme ce stagnează dezvoltarea urbană, au fost nominalizate: dezurbanizarea ( 41,6% din populaţia ţării locuieşte în oraşe); concentrare economică în Chişinău şi Bălţi, în detrimentul oraşelor mici şi medii, precum și migraţia masivă a populaţiei.
Totodată, reprezentanţii societăţii civile şi ai administraţiei publice locale au specificat că orașele mici ar putea fi împotriva PPP deoarece nu vor accepta ierarhizarea orașelor. De asemenea, aceștia susțin că dezvoltarea urbană echilibrată promovată de MDRC este în contradicție cu dezvoltare rurală, agreată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. De asemenea, unii experţi au sugerat extinderea numărului oraşelor pînă la 9, luînd în calcul centrele judeţene anterioare.
La final, în scopul promovării dezvoltării urbane echilibrate, reprezentanții MDRC au propus:
- modificarea Legii 438/-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională,
- elaborarea unei HG pentru nominalizarea centrelor urbane respective ca poli de creştere economică,
- aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională 2013-2015,
- elaborarea şi aprobarea Programului naţional de dezvoltare urbană,
- stabilirea unor parteneriate viabile între localităţile care intră în raza de influenţă a oraşelor poli de creştere economică.
Masa rotundă a fost organizată în cadrul proiectului „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei.
