În cadrul conferinței de presă care a avut loc astăzi, 22 octombrie 2013, în cuvîntul de salut, Ministrul Gheorghe Șalaru a menționat că noua Lege a apelor declanşează o reformă a procesului de gestionare a resurselor de apă, care, la rîndul său, implică reforma cadrului instituţional şi un management integrat al resurselor de apa. 

„În procesul de elaborare şi promovare a Legii Apelor şi a actelor secundare la lege am avut și avem susţinerea Fondului Provocările Mileniului, Agenţiei Elveţiene de Cooperare şi Dezvoltare şi a Uniunii Europene. Republica Moldova este prima ţară din regiunea Europei de Est, Caucazului şi Asiei Centrale (EECCA) care a instituit cadrul legal pentru gestionarea bazinelor hidrografice (GBH), înlocuind Codul apelor din timpurile sovietice. În acelaşi timp, Moldova este cea de-a doua ţară (după Armenia), care a armonizat parțial legislaţia naţională în domeniul apelor cu cerinţele directivelor Uniunii Europene din domeniu”, a subliniat Ministrul Mediului.

Odată cu adoptarea Legii apelor nr.272 din 23.12.2011, Republica Moldova şi-a propus să creeze un cadru legislativ nou în domeniul gestionării, protecţiei şi folosinţei eficiente a apelor, armonizat cu legislaţia Uniunii Europene.  Necesitatea Legii apelor este condiţionată de angajamentele internaţionale asumate de Republica Moldova în domeniul apelor, iar pentru realizarea deplină şi eficientă a acestora este necesară implementarea prevederilor documentelor în cadrul legislativ naţional, instituit întru realizarea unui management stabil al apei, gestionare  durabilă a resurselor de apă, într-un sistem unic şi planificat de acţiuni inter-conexe în domeniu.       

În conformitate cu art. 62, alin. (2) din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011, Guvernul urma să revizuie/să aducă actele sale normative în concordanţă cu prevederile legii în cauză, să elaboreze şi să aprobe actele normative necesare pentru implementarea legii, în termen de 18 luni de la adoptarea acesteia. În acest sens au fost elaborate 16 proiecte de Hotărîri de Guvern privind implementarea Legii apelor, aprobate la 12 septembrie 2013, creînd un cadru normativ consolidat, capabil să asigure implementarea Legii într-un mod adecvat standardelor şi normelor Uniunii Europene.

Pe lîngă reglementările pe care le introduce noua lege, este prezentat și modelul platformei comune de autorizare a folosinței apei, care va permite instituirea unui ghișeu unic de eliberare a autorizațiilor de folosință a apei, creată de Centrul e-guvernare la inițiativa Programului Compact. Platforma comună de autorizare a folosinței apei reprezintă un sistem informatic destinat gestionării proceselor de recepţionare, procesare a cererilor şi eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei. Datorită acestui sistem, persoanele fizice și juridice nu se vor mai confrunta cu proceduri complicate, costisitoare și de durată pentru obținerea autorizațiilor de folosință a apei. Platforma comună pentru eliberarea autorizațiilor de folosință a apei se încadrează în activitățile de îmbunătățire și modernizare a managementului resurselor de apă pentru a facilita implementarea Legii apelor, inițiate în cadrul Programului Compact. 

Un aspect foarte important luat în considerare este exclusivitatea dreptului de proprietate al statului asupra resurselor de apă de suprafaţă şi subterane. Astfel, potrivit Legii apelor, statul este cel care stabileşte regimul juridic de gestionare a apelor, creează structura organizatorică a gestionării cu scopul de a asigura folosirea raţională a apelor, protecţia acestora împotriva poluării, realizează măsuri de prevenire a poluării, etc. 

Legea apelor prevede mecanisme de gestionare a resurselor de apă în cadrul bazinelor hidrografice care vor contribui la eficientizarea acţiunilor statului privind prevenirea deteriorării continue, conservarea, protecţia şi restabilirea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane. Implementarea legii va permite o mai bună cunoaştere a disponibilităţii resurselor de apă prin perfecţionarea sistemului de monitorizare şi de gestionare a datelor despre starea resurselor de apă. Aceste prevederi vor contribui la realizarea reformei sectorului de irigare și vor permite continuarea investițiilor oferite de Programul Compact al Guvernului SUA pentru îmbunătățirea managementului resurselor acvatice și a sistemelor de irigare. 

De asemenea, Legea apelor stabilește principii noi în gestionarea resurselor de apă: principiul participării, principiul prevenirii poluării, principiul „poluatorul plăteşte”, principiul precauţiei, cît și folosirea raţională a resurselor de apă. Totodată, noua lege stabilește dreptul exclusiv de proprietate al statului asupra resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, oferind repere de reglementare a relaţiilor ce ţin de folosirea apelor dintre stat şi beneficiarii de folosinţă a apei, precum şi între înşişi beneficiarii. 
Noua Lege reglementează aspectul gestionării secetei şi riscului de inundaţii cu indicarea regimului folosinţei apelor pe timp de secetă declarată oficial.

IMPORTANT: Reţeaua hidrografică a Republicii Moldova  este prezentată de circa 3621 cursuri de apă cu o lungime totală de circa 16000 km şi o densitate medie de 0,48 km/km2 în nordul ţării, pînă la 0,12 km/km2 în partea stîngă a Nistrului. Pe lîngă cele menţionate, reţeaua hidrografică mai include 3500 lacuri naturale. Apele curgătoare în teritoriul republicii sînt predominant de tranzit. Frontierele de stat între Ucraina, România şi Republica Moldova le marchează principalele artere – rîurile  Nistru şi Prut. În ultimii 15 ani, utilizarea apelor din aceste surse a scăzut brusc, îndeosebi pentru necesităţi de irigare. Doar în ultimii ani acest proces se stabilizează uşor, concomitent cu reanimarea economiei, inclusiv a industriei. Principala sursă de alimentare cu apă potabilă a Moldovei sînt sursele de ape subterane, din care se alimentează 100 % din populaţia rurală şi 30% din cea urbană sau 65% din toată populaţia ţării.