Pe 11 septembrie, Ambasada Germană a organizat în oraşul Cahul o vizită în teren pentru jurnaliști şi oficialităţi, cu scopul de a promova proiectele care au vizat modernizarea operatorului ÎM „Apă-Canal” Cahul, în cadrul cooperării germane pentru dezvoltare. Pentru renovările respective, partenerii germani au investit peste 200 de mii de euro. Cei prezenţi la eveniment au avut posibilitatea de a face observaţii pe marginea celor realizate până în prezent, vizitând sediul ÎM „Apă-Canal Cahul” renovat cu suportul GIZ şi sediul staţiei de tratare a apei, aflat în stare relativ acceptabilă, în restaurarea căruia în viitorul apropiat germanii vor investi circa 500 de mii de euro.

Demonstraţie practică pentru vizitatori în laboratoarele Staţiei de tratare a apei din Cahul

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Ambasadei Germaniei în Republica Moldova: Thomas Weithöner, șef adjunct al misiunii; experți GIZ, viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Liviu Oboroc, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Sud, Maria Culeșov, președintele raionului Cahul, Avram Micinschi, și primarul oraşului Cahul, Petru Burlacu.

Buletin informativ la „Apă-Canal” Cahul

În realitate, renovarea întreprinderii cahulene a fost posibilă datorită unei colaborări moldo-româno-germane. Cei prezenţi au avut posibilitatea să vadă actualele condițiile de tratare a apei pe care o consumă cahulenii de la robinete şi starea în care se află încăperile și laboratorul, unde sunt prelevate probele la calitatea apei. Vasile Zagaevschi, directorul „Apă-Canal” Cahul, confirmă ceea ce au putut vedea şi vizitatorii: instituţia are nevoie de investiţii. Zagaevschi povesteşte că, din anul 1970 până în prezent, sediul staţiei de tratare a apei a avut parte doar de reparaţii cosmetice.

Reforme cu bani „de afară”

Petru Burlacu, primarul oraşului Cahul, informează că tentative de a renova staţia au mai fost, însă Banca Mondială nu a acceptat proiectul renovării staţiei, ci a recomandat construirea alteia: „Însă pentru construirea unui astfel de obiectiv era nevoie de aproximativ 50 de milioane de lei, Guvernul nu a putut să ne susţină atunci”. Primarul oraşului şi-a exprimat speranţa că acest scop va fi atins prin intermediul cooperării cu parteneri de nădejde atât din exterior, cât şi din ţară. În prezent, staţia de tratare a apei din Cahul funcționează la circa 35% din capacitate, însă tendinţele de regionalizare a serviciilor operatorului recent repus pe picioare urmăreşte schimbarea acestei stări de lucruri.

Sergiu Pleşca, consultant GIZ în domeniul apei și canalizării, relevă că în scurt timp se va desfășura licitaţia pentru contractarea antreprenorului, care va efectua lucrările de renovare a staţiei de tratare a apei din Cahul. Având în vedere că finanţatorul lucrărilor este străin, la licitaţie vor putea participa şi companii din străinătate. Staţia de pompare a apei a fost reabilitată în anul 2006. După staţia de tratare, urmează renovarea celei de epurare a apelor reziduale.

Avram Micinschi, preşedintele raionului Cahul, şi-a exprimat speranţa că cooperarea dintre autorităţile locale din sudul ţării şi partea germană va continua în această direcţie: „Datorită imboldului Ambasadei Germane şi GIZ, am reuşit în aceşti doi ani să punem la punct o Strategie de aprovizionare cu apă şi de canalizare a raionului şi am reuşit să înaintăm mai multe proiecte. Contăm pe sprijinul GIZ şi al Ambasadei Germaniei în continuare”. Pentru moment, cahulenii sunt la faza implementării unui studiu de fezabilitate la capitolul aprovizionării cu apă a raionului.

Cum a început totul

Colaborarea moldo-germano-română a pornit inițial de la un proiect local, care ținea doar de aprovizionarea satului Roșu cu apă, explică Sergiu Pleşca, consultant GIZ. Însă, cu suportul financiar al României, plus consultanță din partea GIZ și cu implicarea ADR Sud, proiectul a căpătat amploare regională. Satul Roșu a fost aprovizionat cu apă cu suportul financiar al GIZ, iar satele Manta, Crihana Veche și Pașcani – din Fondul Național de Dezvoltare Regională. Ulterior, s-a declanşat procesul dezvoltării Sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare a raionului Cahul.

După elaborarea strategiei în acest sens, Consiliul Raional Cahul a pus accentul pe elaborarea documentaţiei tehnice de proiect, finanţând această operaţiune. În prezent, se poate spune că la Cahul a luat naştere primul model de regionalizare a serviciilor de aprovizionare cu apă din țară. Maria Culeșov, directorul ADR Sud, confirmă: „Proiectul dat a fost local, dar calitatea impecabilă a proiectului tehnic și suportul GIZ l-au transformat în unul regional. Următorul Apel de Propuneri de Proiecte se va desfășura în 2015 și sperăm că vom avea parteneri la fel de buni, gata să ne ajute în implementarea proiectelor, inclusiv a celor de menire socială”.

Experienţă recomandată altor raioane

„Acest proiect este un exemplu de cooperare fructuoasă între organizaţiile noastre”, a punctat Liviu Oboroc, viceministru al dezvoltării regionale şi construcţiilor. El a garantat că cooperarea aceasta nu se încheie aici pentru raionul Cahul. Oficialul a apreciat disponibilitatea autorităţilor raionale şi orăşeneşti în implementarea cu succes a proiectului, precum şi implicarea nemijlocită a ADR Sud. Liviu Oboroc a ţinut să sublinieze că recomandă experienţa din Cahul şi altor raioane.

Un motiv în plus să rămânem acasă

„Aceste proiecte chiar sunt relevante pentru regiuni, iar populaţia se bucură de efectul lor. Susţinem aceste idei, pentru ca oamenii să vadă o perspectivă de a sta în ţară, nefiind nevoiţi să se gândească la opţiunea de a emigra. Moldovenii trebuie să fie fericiţi la ei acasă”, a declarat pentru „Gazeta de Sud” Philipp Johannsen, expert GIZ şi manager de proiect.

Johannsen povesteşte că, atunci când a început să lucreze în Republica Moldova, a fost prevenit de lipsa de seriozitate a acestora: „Când am venit în Republica Moldova, am auzit poveşti despre dificultăţile care apar în asemenea colaborări. Mi s-au comunicat destule despre lipsa transparenţei de aici, despre problema corupţiei sau despre mentalitatea pe care o are moldoveanul. M-am gândit că va fi greu, însă astăzi pot spune că, de trei ani de când lucrez cu moldovenii, am cunoscut o sumedenie de oameni gata să ne ajute, gata să se implice ca lucrurile să meargă bine şi mereu dispuşi să se ajute pe ei înşişi”, a conchis expertul GIZ.